Deficitul bugetar nu va putea fi coborît sub 8% în acest an, în 2026 ar trebui dus spre 6% – Bolojan
Sursa poza si informatii: Economica.net
Deficitul bugetar al României: Încercări de reducere și strategii viitoare
România se confruntă cu o problemă financiară acută în acest an, fiind puțin probabil să reducă deficitul bugetar sub 8%, așa cum a precizat Ilie Bolojan într-un interviu recent. Politicianul a abordat necesitatea unor măsuri economice urgente, subliniind importanța esențială a stabilizării finanțelor țării.
Challenge deosebit pentru 2023
Potrivit evaluărilor actuale, România se află într-o poziție delicată, unde ajustările bugetare sunt imperative. Bolojan și-a exprimat îngrijorarea că, datorită timpului limitat rămas până la sfârșitul anului, măsurile implementate până acum au un impact nesemnificativ. Principala provocare rămâne menținerea cheltuielilor sub control pentru a evita o creștere semnificativă față de venituri.
Obiectivul pentru 2024 – deficit de 6%
Privind spre viitor, Bolojan a subliniat că planurile pentru anul viitor includ reducerea deficitului până aproape de pragul de 6%. Această reducere ar permite o echilibrare a raportului dintre venituri și cheltuieli și ar asigura o mai bună gestionare a fondurilor statului. Pentru a realiza acest obiectiv, este necesară o abordare strategică din partea guvernului, incluzând o gestionare mai riguroasă a cheltuielilor și venituri mai bine planificate.
Evitația unei crize de datorie
Un aspect critic menționat de Bolojan este riscul unei crize a datoriilor dacă tendința actuală de creștere a acestora nu este încetinită. Acumularea de datorii tot mai mari nu doar că sporește povara dobânzilor anuale, dar creează și posibilitatea unei incapacități de plată în cazul unui șoc extern. Stabilizarea datoriei naționale depinde astfel de capacitatea României de a menține un deficit sustenabil și de a atrage finanțare la un cost acceptabil.
Necesitatea unei discipline fiscale stricte
Pentru a preveni risipa și a stimula creșterea economică, premierul a subliniat importanța unei discipline fiscale riguroase. Aceasta implică nu doar optimizarea cheltuielilor guvernamentale, ci și creșterea eficienței în producția de energie și alte sectoare critice. În plus, România are un potențial agricol uriaș, dar acesta nu a fost exploatat la nivel maximal.
Sprijinirea industriei agro-alimentare și echilibrarea balanței comerciale
Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrelor comerciale semnificative în sectorul agro-alimentar, considerând că acestea sunt anormale pentru o țară cu resursele agriculturale ale României. Promovarea industriei alimentare autohtone și susținerea exporturilor românești sunt pași esențiali pentru rectificarea balanței comerciale și maximizarea potențialului agricol al țării.
Atragerea investițiilor străine – o soluție viabilă
Un alt punct central al discursului său s-a axat pe importanța investițiilor străine pentru economia României. Cu o scădere semnificativă a acestor investiții față de anii precedenți, Bolojan vede în investițiile externe o metodă de a introduce tehnologie avansată și de a întări sectorul industrial românesc.
Piața muncii și reforma sistemului de pensii
Pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii și o forță de muncă adecvată, Bolojan propune măsuri precum creșterea vârstei de pensionare și limitarea pensionărilor anticipate. Ajustarea acestor strategii ar putea aduce mai mulți oameni în piața muncii, răspunzând nevoilor pieței de muncă naționale și contribuind la stabilitatea financiară a fondului de pensii.
În concluzie, măsurile discutate de Ilie Bolojan relevă o serie de provocări și strategii vitale pentru stabilitatea economică a României pe termen mediu și lung. Rămâne de văzut cum vor fi abordate aceste provocări în realizarea unei economii funcționale și sustenabile.