Sursa poza: Economica.net

În ultimele zile, piața de energie din România a traversat o perioadă neobișnuită cu prețuri negative, o realitate care trădează tensiuni și necesitatea de evoluție în sistemul energetic național. Începând de luni, am asistat la primul episod de prețuri negative într-o zi lucrătoare, un fenomen care era rezervat până acum doar weekendurilor și sărbătorilor, când consumul de energie este natural mai scăzut.

Această tendință, deși neobișnuită, a continuat și în zilele de marți și miercuri, culminând cu o zi record la 30 aprilie, când energia a avut preț negativ în cinci intervale orare între 12:00 și 16:00, ora Europei Centrale. Cel mai acut moment al zilei a fost la ora 15:00, când costul energiei a atins minus 31 de lei/MWh.

Impactul importurilor și exporturilor de energie

România importă energie din Ungaria pe fundalul acestor ore cu prețuri negative, prin mecanismul de cuplare al piețelor spot, iar cantitatea maximă de energie importată a fost de 2.300 MW la ora 16:00. În același timp, sistemul energetic românesc a reușit să exporte către Bulgaria, atingând un maxim de 1.400 MW la ora 15:00.

Aceasta interdependență cu piața europeană a fost inevitabilă datorită surplusului de energie produsă intern de surse regenerabile, îndeosebi panourile fotovoltaice. Consumul redus de energie pe plan local pe fundalul acestor producții ridicate creează o discrepanță care conduce la prețuri negative.

Perspective pentru zilele următoare

Previziunile pentru următoarele zile, inclusiv 1 mai, sugerează că această tendință va continua, cu prețuri negative probabile în intervalele de mijloc ale zilelor, având în vedere că urmează un nou weekend lung, tradițional caracterizat de un consum redus de energie.

Această situație ridică îngrijorări cu privire la echilibrul de pe piața de energie electrică, care s-a confruntat cu situații similare încă din luna martie a acestui an. Spre exemplu, pe 9 martie, prețul orar al energiei a scăzut sub zero în mai multe intervale orare.

Implicațiile prețurilor negative și necesitatea modernizării sistemului

Prețurile negative la energie pot semnala deficiențe în infrastructura actuală și pot afecta investițiile în surse regenerabile. Federația ACUE subliniază că, fără investiții în flexibilitate, stocare și rețele inteligente, sistemul energetic riscă să devină instabil, iar costurile pentru consumatori să crească pe termen lung. Un alt risc major este scăderea rentabilității pentru centralele care asigură echilibrul energetic, cum ar fi cele hidro, pe gaze naturale și nucleare.

Aceste evenimente reprezintă un semnal de alarmă pentru sectorul energetic românesc, care trebuie să-și optimizeze resursele pentru a răspunde cerințelor actuale și viitoare. Odată cu creșterea volumului de energie regenerabilă, devine crucială dezvoltarea rețelelor inteligente și a capacităților de stocare, astfel încât energia să fie utilizabilă chiar și în momentele de cerere scăzută.

O astfel de abordare nu doar că ar putea preveni existența unor prețuri negative recurente, dar ar proteja, de asemenea, investițiile și sustenabilitatea pe termen lung a pieței de electricitate din România. Aceste schimbări sunt esențiale nu doar pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic, dar și pentru a-i menține atractivitatea pentru investitori, protejându-i pe consumatori de șocuri viitoare ale prețurilor.