Sursa poza: Mediafax.ro

Datoria publică a unei țări este adesea privită ca un barometru al sănătății sale economice. În contextul Uniunii Europene, un nou criteriu de evaluare își face din ce în ce mai mult loc: analiza sustenabilității datoriei guvernamentale. Acest nou criteriu câștigă teren față de tradiționalul deficit bugetar structural, fiind considerat un instrument mai robust de evaluare a "sănătății" finanțelor publice.

De La Deficitul Bugetar Structural la Sustenabilitatea Datoriei

Până de curând, deficitul bugetar structural era folosit pe scară largă pentru a evalua planurile de consolidare fiscală ale statelor membre UE. Acest indicator, bazat pe estimări adesea volatile, nu avea capacitatea de a reflecta întotdeauna cu acuratețe tabloul macroeconomic complet al unei țări. În contrast, analiza sustenabilității datoriei oferă o imagine mai clară, bazată pe date transparente și integrate, evidențiind riscurile legate de finanțare și reacția piețelor pe termen mediu și lung.

România în Context European

Conform datelor oficiale recente, România se situează pe locul al 12-lea în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea datoriei guvernamentale în PIB, cu un procent de 54,8%. Aceasta rămâne sub plafonul de convergență nominală de 60% prevăzut în Tratatul de la Maastricht. Comparativ cu media UE de 81%, România pare să fie într-o poziție relativ bună. Cu toate acestea, șocurile economice generate de pandemie și războiul din Ucraina au avut un impact semnificativ asupra datoriei naționale.

În perioada pandemiei, România a înregistrat o creștere de 13,3% a datoriei guvernamentale ca procent din PIB, un salt notabil comparativ cu alte state europene. Mai recent, efectele conflictului din Ucraina și instabilitatea politică au contribuit la o creștere suplimentară de 6,5%. Aceste evenimente evidențiază vulnerabilitatea economiilor europene, în special a celor mai apropiate de zonele conflictuale.

Indicatorii de Sustenabilitate

Analiza Comisiei Europene prin raportul Debt Sustainability Monitor evaluează sustenabilitatea datoriei prin intermediul a trei indicatori esențiali: S0 (termen scurt), S1 (termen mediu) și S2 (termen lung).

1. S0 indică riscurile de tensiuni fiscale sau financiare pe termen scurt, iar România, alături de alte țări, a depășit deja acest prag.

2. S1 măsoară ajustarea necesară pentru a readuce datoria sub plafonul de 60% din PIB în termen de zece ani. România, alături de alte zece țări UE, este într-o poziție de risc semnificativ pe termen mediu, având nevoie de măsuri de consolidare fiscală.

3. S2, pentru termenul lung, reflectă ajustarea bugetară necesară pentru a menține stabilitatea financiară intertemporală, luând în considerare și impactul îmbătrânirii populației. Din acest punct de vedere, România este într-o zonă de risc mediu, având nevoie de reforme structurale pentru a gestiona traficul de datorie pe termen lung.

Drumul Spre Sustenabilitate

Pentru a îmbunătăți sustenabilitatea datoriei, România trebuie să se concentreze pe o serie de măsuri. Consolidarea fiscală trebuie să devină o prioritate, urmărind reducerea deficitului bugetar la țintele asumate prin Planul Național Bugetar Structural. În plus, eficiența admininstrării datoriei și managementul investițiilor publice sunt esențiale în acest proces. Reformele structurale, în special în sectoare strategice cum ar fi sanătatea și educația, sunt cruciale pentru menținerea unei datorii controlabile pe termen lung.

Astfel, România trebuie să abordeze aceste provocări printr-un mix de măsuri riguroase și bine calculate, ce includ creșterea bazei de impozitare și menținerea unei orientări spre investiții care să stimuleze productivitatea și să susțină creșterea economică sustenabilă pe termen lung. Convingerea că investițiile publice trebuie protejate și promovate chiar și în momente de reducere a cheltuielilor este un pilon important pentru viitorul economic al țării.