Sezonul rece aduce cu el nu doar temperaturi scăzute, ci și un val de probleme ORL, de la simple răceli până la sinuzite sau otite care pot necesita tratament de urgență. Medici ORL din Iași atrag atenția că, în această perioadă, un consult de specialitate la primele simptome poate preveni complicații serioase.

De ce se îmbolnăvește mai des gâtul, nasul și urechea în sezonul rece

Nasul – „filtrul” direct expus la frig

Cavitățile nazale sunt primul segment al căilor respiratorii care intră în contact cu aerul rece și cu microbii din mediu. Rolul lor este să transporte, să încălzească și să umezească aerul inspirat.
Mucoasa nazală produce în mod normal un mucus fluid, bogat în apă, care protejează și ajută la eliminarea particulelor și agenților patogeni.

Când aerul este foarte rece sau uscat, mucusul devine mai vâscos, iar mișcarea cililor – acele „perișoare” microscopice care curăță mucoasa – este încetinită. Sub un anumit prag termic, activitatea lor scade semnificativ, ceea ce favorizează acumularea secrețiilor și apariția infecțiilor.

Legătura dintre nas, gât și ureche

Faringele (gâtul) face legătura între nas, cavitatea bucală și laringe, fiind zona prin care trece aerul spre plămâni și, în același timp, alimentele spre stomac. Prin trompa lui Eustachio, nasul și rinofaringele comunică și cu urechea medie.
Această interconectare explică de ce, în sezonul rece, o simplă răceală poate „coborî” spre gât sau se poate complica cu otită ori sinuzită.

Răceala obișnuită și infecțiile respiratorii de sezon

Cum se manifestă

Infecțiile virale acute ale căilor respiratorii superioare – cunoscute drept „răceală” – sunt, în general, autolimitate. Simptomele tipice includ:

• nas înfundat și secreții nazale
• strănut
• tuse seacă sau productivă
• durere în gât și disfonie (voce răgușită)
• iritabilitate, scăderea poftei de mâncare, tulburări de somn

Episoadele acute durează, de obicei, câteva zile, dar tusea poate persista chiar și câteva săptămâni.

Când sunt necesare analize

În infecțiile respiratorii tipice, examinarea clinică este, de regulă, suficientă. Investigații precum analize de sânge sau radiografii se recomandă atunci când există suspiciunea unor complicații sau a unei alte patologii.
Determinarea proteinei C reactive (CRP) ajută la diferențierea infecțiilor virale de cele bacteriene și contribuie la evitarea prescrierii inutile de antibiotice. Studiile recente arată că un procent important de viroze sunt tratate, din păcate, cu antibiotice fără justificare medicală.

Cum se transmite cel mai des

Deși răceala este o boală respiratorie, transmiterea se face frecvent prin contact direct – în special prin mâini contaminate care ajung la nas, gură sau ochi.
Perioada de contagiozitate este maximă în primele zile de la apariția simptomelor, dar se poate prelungi până la aproximativ două săptămâni.

Rinită și sinuzită: când „nasul înfundat” devine o problemă

Rinitele virale

Rinitele sunt inflamații ale mucoasei nazale, de obicei provocate de virusuri respiratorii. Manifestările frecvente:

• stare generală alterată, oboseală
• nas înfundat și secreții apoase
• strănut, febră
• scăderea mirosului (hiposmie)

După câteva zile, secrețiile pot deveni mai groase și mucopurulente, mai ales dacă apare o suprainfecție bacteriană. Tratamentul este, în principal, simptomatic: antiinflamatoare, antitermice, decongestionante nazale, hidratare bună și suplimente de vitamine. În majoritatea cazurilor, vindecarea se produce spontan în aproximativ o săptămână.

Sinuzitele – mai mult decât o simplă durere de cap

Sinuzita înseamnă inflamația mucoasei sinusurilor paranazale – cavități osoase pline cu aer, aflate în jurul nasului și ochilor. Acestea pot fi colonizate de virusuri sau bacterii precum stafilococi, streptococi sau Haemophilus.

Simptome tipice de sinuzită acută:

• durere pulsatilă în zona frunții, la rădăcina nasului sau în jurul ochilor
• senzație de presiune pe o jumătate a feței
• cefalee
• nas înfundat unilateral sau bilateral
• secreții nazale groase, mucopurulente
• febră

Diagnosticul se bazează pe examen ORL și investigații imagistice (radiografii de sinusuri sau tomografie computerizată), deoarece sinusurile nu pot fi evaluate corespunzător doar prin examen clinic.

Tratamentul include, în funcție de caz, antibiotice, antiinflamatoare, picături sau spray-uri decongestionante, aerosoli și mucolitice. Dacă răspunsul la tratamentul medicamentos este slab sau boala se cronicizează, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Fără terapie adecvată, există risc de extindere a infecției și de complicații orbitare sau intracraniene.

Infecțiile de gât: rinofaringite, laringite și amigdalite

De la virusuri la suprainfecții bacteriene

Rinofaringolaringitele sunt frecvent cauzate de virusuri (rinovirusuri, adenovirusuri, gripale și paragripale). Acestea slăbesc apărarea locală la nivelul gâtului și pot facilita apariția infecțiilor bacteriene cu streptococ beta-hemolitic de grup A, stafilococi sau alți germeni.

În formele virale, simptomele includ:

• febră moderată
• dificultate ușoară la înghițire
• durere în gât
• nas înfundat, secreții nazale seroase
• tuse iritativă, voce răgușită

Dacă se instalează o infecție bacteriană, tabloul clinic se agravează:

• febră peste 38°C, frisoane
• durere intensă la înghițire
• dureri de urechi cu iradiere din gât
• mărirea ganglionilor de la nivelul gâtului
• depozite albicioase pe amigdale

Exsudatul faringian și antibiograma sunt esențiale pentru identificarea germenului și alegerea corectă a antibioticului. Infecțiile virale se tratează simptomatic (antiinflamatoare, antiseptice locale, dezobstruante nazale, aerosoli), în timp ce antibioticele se folosesc doar în caz de suprainfecție bacteriană confirmată.

Când poate deveni o urgență

Netratate sau tratate necorespunzător, infecțiile bacteriene de gât pot evolua spre periamigdalită și flegmon periamigdalian – o urgență chirurgicală ce necesită internare, tratament intravenos și drenaj chirurgical al colecției purulente.

Adenoidita și otitele la copii

Vegetațiile adenoide inflamate

Adenoidita acută este specifică vârstei pediatrice și reprezintă inflamația amigdalelor adenoide (polipii). Manifestările tipice:

• nas înfundat pe ambele părți
• secreții nazale și pe peretele posterior al gâtului
• febră, somn agitat, respirație pe gură

Tratamentul constă în decongestionante nazale, antiinflamatoare, antitermice și mucolitice. Când episoadele se repetă frecvent (de exemplu, mai mult de patru episoade în șase luni), medicul poate recomanda intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea vegetațiilor adenoide.

Otitele medii acute și miringita flictenulară

Otitele medii acute apar adesea după infecții de nas și sinusuri, când trompa lui Eustachio se blochează. Semnele de alarmă, mai ales la copiii mici:

• durere bruscă și intensă de ureche
• senzație de presiune sau plenitudine în ureche
• scăderea auzului
• eventual, scurgere de lichid sau puroi din ureche (în faza supurativă)

Tratamentul variază de la medicație simptomatică la antibioterapie, inclusiv pe cale intravenoasă în formele severe.

Miringita flictenulară, o formă de otită virală, apare de obicei după viroze respiratorii superioare. Se manifestă prin:

• durere de ureche
• scăderea auzului
• posibilă scurgere cu sânge atunci când veziculele de pe timpan se rup

Diagnosticul se stabilește prin examinare de specialitate (otomicroscopie), iar tratamentul vizează atât cauza de bază, cât și calmarea durerii locale.

Cum ne protejăm în Iași în lunile reci

Medicii ORL din Iași recomandă o serie de măsuri simple, dar esențiale pentru reducerea riscului de îmbolnăvire:

• consum suficient de lichide (apă, ceaiuri, supe)
• alimentație echilibrată, cu multe fructe și legume
• evitarea spațiilor aglomerate, mai ales în vârf de sezon
• renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool
• igiena riguroasă a mâinilor și folosirea batistelor de unică folosință
• evitarea expunerii prelungite la frig și îmbrăcăminte adecvată sezonului
• repaus la domiciliu în perioada în care suntem bolnavi, pentru a reduce transmiterea

La primele semne de agravare – febră înaltă, dureri intense de ureche sau sinusuri, dificultate majoră la înghițire, respirație dificilă – este indicată prezentarea la medicul ORL, pentru un diagnostic corect și un tratament adaptat.

Concluzie: iarna nu e de glumă cu afecțiunile ORL

În Iași, ca peste tot în țară, lunile reci aduc un număr crescut de pacienți cu probleme ORL – de la copii cu otite și adenoidite, până la adulți cu sinuzite sau laringite severe. Cunoașterea simptomelor de alarmă, evitarea automedicației cu antibiotice și accesul rapid la un consult de specialitate sunt pași esențiali pentru a trece cu bine prin sezonul rece și pentru a preveni complicațiile.