Rusia spune că luptă singură contra întregului Occident, pentru prima dată în istoria sa – evaluare ISW
Sursa poza si informatii: Economica.net
Într-o declarație recentă, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Rusia se confruntă cu întreaga lume occidentală fără aliați pe cale de război, un context diferit de cel din Primul și Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) contestă această afirmație, subliniind sprijinul important oferit Rusiei de țări precum Coreea de Nord, Iran și China.
Coreea de Nord a devenit un partener esențial pentru Moscova, furnizând rachete balistice, muniții de artilerie și chiar trupe pentru a susține eforturile militare ale Rusiei în Ucraina. Această colaborare marchează și un semnal de apropiere economică și diplomatică între cele două state.
Pe de altă parte, Iranul a contribuit semnificativ prin exportul de drone Shahed, care s-au dovedit a fi instrumente critice în campaniile aeriene rusești asupra orașelor ucrainene. Acest ajutor a permis Moscovei să își dezvolte producția internă de drone, o resursă devenind tot mai utilizată pe front.
În paralel, China joacă un rol vital în eforturile Rusiei de a eluda sancțiunile internaționale. Companiile chineze furnizează tehnologii cu aplicabilitate dublă, esențiale pentru menținerea capacităților militare ruse, precum și microelectronice fără de care industria militară rusă ar întâmpina mari dificultăți.
Consolidarea unei alianțe globale
Potrivit ISW, întărirea relațiilor dintre Rusia, Iran, Coreea de Nord și China creează o amenințare crescândă pentru securitatea occidentală. În viziunea Moscovei, acest conglomerat poate deveni o alianță conclucraredirecționată împotriva influenței vestice, susține ISW.
Declarația lui Lavrov este un alt exemplu al eforturilor Kremlinului de a promova o ideologie națională ce poziționează Rusia într-un conflict existențial cu Occidentul, stimulând astfel sprijinul necondiționat față de guvernul rus. Printre tezele susținute de oficialul rus, figura și ideea că Rusia nu a avut altă opțiune decât să inițieze intervenția în Ucraina, sub pretextul apărarării vorbitorilor de limbă rusă.
Obiectivele Moscovei și reticența față de NATO
Șeful diplomației ruse a reiterat cerințele Moscovei privind poziționarea geopolitică a Ucrainei - aceasta nu ar trebui să fie cooptată în NATO, iar alianța însăși nu ar trebui să se extindă. De asemenea, recunoașterea anexărilor forțate ale regiunilor ucrainene, inclusiv Crimeea, este considerată de Rusia o condiție esențială.
ISW subliniază că mesajele lui Lavrov consolidează poziția Kremlinului față de obiectivele sale militare în Ucraina, un discurs țintit în special către tineretul rus. Eforturile intense ale Kremlinului de a cultiva un suport național pentru război au fost vizibile prin intervenții mediatice și sondaje, arătând că o majoritate semnificativă a populației sprijină continuarea conflictului până la realizarea țelurilor rusești.
Viitorul păcii și provocările lui Putin
Datorită acestui angajament profund al societății ruse față de obiectivele strategice, ISW sugerează că președintelui Vladimir Putin i-ar fi dificil să apară în fața națiunii cu un acord de pace care nu îndeplinește aceste scopuri. Orice compromis s-ar putea solda cu o viziune de înfrângere, ceea ce Kremlinul și liderii săi doresc să evite cu orice preț.
Pe măsură ce tensiunile mondiale cresc, rolul Rusiei în conturarea unui nou echilibru internațional devine un punct central în discuțiile politice globale, iar alunecarea spre o alianță anti-occidentală amplifică provocările pentru democrațiile vestice și structurile internaționale de securitate.