Sursa poza si informatii: Economica.net

România se confruntă cu un fenomen de aridizare accelerată, însă nu poate fi considerată încă victimă a deșertificării. Este opinia exprimată recent de Mihaela Frăsineanu, consilier de stat, care subliniază importanța unei informări corecte și bazate pe dovezi, pentru a contracara dezinformarea prevalentă din spațiul public. Aceasta a adăugat că, deși termenii dunt adesea confundați, problema actuală a României nu este deșertificarea, ci o tendință crescută de aridizare.

Educație și informare corectă

Conform Mihaelei Frăsineanu, fiecare copil învață la geografie despre clima temperat-continentală moderată a țării noastre, care prezintă însă tendințe de aridizare, mai ales în regiunile sudice. Însă, dacă nu se iau măsuri, acest fenomen ar putea evolua spre deșertificare. De aceea, educația continuă și conștientizarea la nivelul tuturor generațiilor sunt esențiale pentru a preveni dezinformarea și a contracara efectele schimbărilor climatice, efecte care afectează cel mai mult populațiile vulnerabile, cum ar fi cele sărace și cele cu probleme de sănătate.

Asumarea responsabilității

Frăsineanu critică lipsa de asumare din partea autorităților, care nu doar că întârzie implementarea măsurilor necesare, dar și refuză să adapteze legislația în mod adecvat. Sursa problemelor identificate de consilierul de stat include și subfinanțarea cronică, care împiedică realizarea intervențiilor necesare în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ea a subliniat că fondurile actuale, fie ele din bugetul statului sau din sursele europene și bancare, sunt insuficiente pentru a atinge obiectivele stabilite, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040.

Bugetul UE și necesitatea inovării

Demnitarul evidențiază și faptul că cele 60 de miliarde de euro alocate României prin bugetul Uniunii Europene nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor ambițioase de reducere a emisiilor, menționând necesitatea unor investiții majore în competitivitate, inovație, cercetare și dezvoltare.

Frăsineanu a atras atenția asupra faptului că România a pierdut timp prețios fără a acționa în lupta contra schimbărilor climatice. Ea subliniază că deja resimțim impactul fizic al acestor schimbări și subliniază nevoia urgentă de a investi în surse de energie regenerabilă și de a ne asigura accesul la apă potabilă și servicii publice eficiente.

Planificarea și strategia națională

Consilierul de stat subliniază că Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice, care urmează să fie dezbătut public pe 19 august, constituie baza tuturor politicilor și planurilor necesare în România. Este crucial ca autoritățile să finalizeze și să adopte diversele strategii și planuri în derulare pentru a asigura adaptarea la schimbările climatice și competitivitatea economică a țării.

Mihaela Frăsineanu a participat la o conferință organizată de Administrația Națională de Meteorologie, în colaborare cu DC News Media Group, cu tema „Schimbările climatice și impactul în economie”, unde a subliniat urgența acțiunilor concertate și responsabile pentru protejarea mediului și prosperitatea economică a României.

---

În concluzie, abordarea și soluționarea problemelor de mediu din România necesită o informare corectă, o implicare activă și colaborativă a autorităților și societății civile, dar și resurse financiare adecvate pentru a asigura un viitor sustenabil.