Răzvan Coman, președintele ACA: Anul acesta este unul dramatic, cu o producţie extrem de mică de miere
Sursa poza si informatii: Economica.net
În 2023, apiculturii din România se confruntă cu un an extrem de dificil din cauza condițiilor climatice nefavorabile, potrivit declarațiilor președintelui Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman. Seceta prelungită din toamna precedentă a avut un impact devastator asupra polenului, fundamentul nutrițional al albinelor, și a împiedicat pregătirea adecvată a acestora pentru iernare. Ca urmare, pierderile în rândurile familiilor de albine în această primăvară au fost semnificative, depășind în unele cazuri pragul de 50%.
Coman explică că, la ieșirea din iarnă, albinele erau atât de slăbite încât nu au putut valorifica nici măcar rapița, iar gerul din lunile februarie și martie a compromis aproape în totalitate floarea de salcâm. Aceste condiții nefavorabile au împiedicat dezvoltarea familiilor puternice necesare pentru perioadele profitabile de cules, iar adevăratele pierderi au fost resimțite abia la producția de tei, care a fost extrem de slabă în multe regiuni. Singura cultură care a adus rezultate, și acelea modeste, a fost floarea-soarelui, dar numai pentru apicultorii care au reușit să-și mențină familiile de albine active.
Din punct de vedere al producției generale, acest an a înregistrat o scădere de 70% față de un an obișnuit, estimările fiind că s-a produs doar aproximativ 30% din volumul normal de miere de obicei de circa 20-25.000 de tone. Această deteriorare a fost amplificată de importurile masive de miere ieftină din alte țări ale Uniunii Europene, forțând mulți apicultori să renunțe la această ocupație din motive economice.
Inițiative pentru Revitalizarea Apiculturii
Lucian Judele, administratorul public al Bucureștiului, a subliniat o contradicție în politicile de mediu. Deși orașul își dorește să sprijine biodiversitatea, albinele rămân interzise în Capitală. El a criticat această politică, amintind că, peste tot în lume, albinele au fost integrate în orașe fără probleme majore. Judele speră că această măsură va fi reconsiderată pentru a permite reintegrarea albinelor în habitatul urban din București.
În paralel, Carmen Burtea, președinta Comitetului Sectorial de Agricultură, a anunțat că sunt în curs de derulare o serie de proiecte menite să readucă apicultura în prim-plan. Printre inițiativele remarcabile se numără o hartă cu speciile de plante melifere din România și crearea unor rute sigure pentru albine. Prin intermediul APIA, se intenționează înștiințarea fermierilor să evite utilizarea substanțelor chimice dăunătoare albinelor. În plus, se lucrează la elaborarea unui standard ocupațional revizuit pentru apicultori, care ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului, permițând acreditarea programelor de formare profesională la nivel european.
Valorizarea Mierii Autentice și Aportul Educativ
Marian Pătrașcu, președintele filialei ACA din Ilfov și București, a subliniat că mierea autentică se regăsește doar la apicultorii care respectă tradițiile și practicile corecte ale acestei meserii. El a reamintit contribuția profesorului Veceslav Harnaș la dezvoltarea apiculturii moderne și s-a pronunțat pentru educarea tinerilor în spiritul acestei tradiții.
Locuitorii Bucureștiului sunt invitați, de vineri până duminică, la ediția de toamnă a Târgului Național al Mierii, organizat de ACA la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa. Este o ocazie de a descoperi mierea autentică și de a sprijini eforturile apicultorilor români în fața acestor provocări dramatice.
Sursa foto: Facebook.com/icdapicultura