O istorie a revenirii acasă

Repatrierea ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka, care a decedat în 1857 și a fost inițial îngropat în cimitirul din localitatea Le Mée-sur-Seine, Franța, reprezintă un demers complex și de lungă durată. Eforturile de a aduce rămășițele sale pe pământ românesc au fost inițiate de familia moștenitoare, în colaborare cu autoritățile române și cele franceze, precum și cu Jandarmeria Română. Finalizarea acestui proces a avut loc în noiembrie 2025, când osemintelor i s-a oferit un ceremonial de deshumare cu respect și onoruri militare, desfășurat în Franța pe 7 noiembrie, înainte de a fi transportate în România.

Sosirea în țară a fost marcată de un ceremonial oficial similar celui rezervat unui lider de stat. După o oprire la Palatul Cotroceni, pe 9 noiembrie 2025, unde a avut loc o ceremonie solemnă în prezența președintelui României, sicriul a fost adus la Iași pe 12 noiembrie 2025. Aici, a fost așezat în holul central al Palatului Culturii, permitând publicului să îi aducă un omagiu timp de 30 de zile. Reînhumarea finală este planificată în apropierea Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc” sau lângă Palatul Culturii, într-o criptă special amenajată, unde va fi ridicat și un monument funerar. Primarul Mihai Chirica a asigurat că această amplasare nu va afecta poziția monumentului lui Ștefan cel Mare.

Un domnitor vizionar și reformator

Grigore Alexandru Ghyka (1807-1857) a fost conducător al Moldovei în două rânduri, în perioada 1849-1853 și 1854-1856, fiind recunoscut ca ultimul princier al țării înainte de Unirea din 1859. O personalitate proeminentă a secolului al XIX-lea, Ghyka a promovat modernizarea și a fost un puternic susținător al libertății și dreptății sociale.

Printre reformele notabile din timpul domniei sale se numără înființarea Jandarmeriei Române, prin „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi” din 3 aprilie 1850. Această reglementare a conferit statut juridic jandarmeriei, stabilind principiile organizării și funcționării acesteia după modelul francez. De asemenea, a sprijinit dezrobirea romilor, abolirea cenzurii și reducerea taxelor comerciale, măsuri esențiale pentru progresul societății moldovenești.

Viziunea sa a avut impact și asupra domeniului social și cultural. Sub conducerea sa, a fost înființată prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian, susținut financiar din fonduri personale. A fost constituit Departamentul Lucrărilor Publice, iar serviciul de diligență a fost introdus. De asemenea, a contribuit la publicarea "Cronicii" lui Gheorghe Șincai și a primei ediții a "Letopisețului Țării Moldovei" de Mihail Kogălniceanu, având un rol important în dezvoltarea culturală. Reducerea deficitului bugetar și amenajarea datoriei țării sunt alte realizări notabile ale domniei sale. Toate aceste acțiuni subliniază contribuția sa esențială în direcția modernizării României și a Unirii Principatelor.

Perspectivă locală

Depunerea temporară a rămășițelor domnitorului Grigore Alexandru Ghyka la sediul Jandarmeriei din Iași, instituție înființată în timpul domniei sale, reprezintă un simbol puternic pentru comunitatea locală. Locuitorii orașului, care sunt familiarizați cu istoria ce pulsează la fiecare pas, văd aceste evenimente ca o reparare istorică și o recunoaștere a meritelor. Este o ocazie de reflecție asupra contribuțiilor celor care au definit identitatea națională, chiar dacă procesul de comemorare poate fi unul lent. Un sfat util pentru cetățenii ieșeni este să urmărească comunicările oficiale legate de funeraliile naționale și de inaugurarea monumentului, pentru a putea participa la aceste momente definitorii ce vor influența temporar anumite zone centrale ale orașului.