Sursa poza si informatii: Mediafax.ro

Opera Națională Română din Iași se confruntă cu o perioadă de incertitudine managerială, după ce niciunul dintre candidații înscriși la concursul pentru funcția de manager nu a obținut nota minimă de 7 necesară ocupării acestei poziții. Ministerul Culturii a anunțat reluarea procedurii de selecție în termen de 30 de zile, însă atmosfera în cadrul instituției rămâne tensionată.

Candidații și evaluarea proiectelor de management

Inițial, cinci persoane și-au depus candidaturile pentru funcția de manager al Operei Naționale Române din Iași:

• Andrei Fermeșanu: manager interimar și tenor de excepție, cu o carieră remarcabilă în domeniul operei.

• Alexandru Petrescu: conferențiar la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, cu o experiență vastă în domeniul artistic.

• Marius Morel: violonist cu peste trei decenii de activitate în orchestră și fost director adjunct al instituției.

• Vasilica Stoiciu Frunză: consultant artistic și pianist cu o carieră impresionantă în cadrul Operei Naționale Române din Iași.

• Mihai Sîrbu: membru al Filarmonicii din Botoșani, cu o experiență semnificativă în domeniul muzical.

După analiza proiectelor de management, au rămas în cursă trei candidați: Alexandru Petrescu, Vasilica Stoiciu Frunză și Marius Morel. În urma evaluării finale, niciunul dintre aceștia nu a obținut nota minimă de 7, necesară pentru ocuparea funcției de manager. Alexandru Petrescu a obținut 6,81, Vasilica Stoiciu Frunză – 5,38, iar Marius Morel – 5,81. Andrei Fermeșanu, actualul manager interimar, a fost respins.

Reacții și tensiuni interne

Eliminarea lui Andrei Fermeșanu, considerat anterior favorit pentru funcția de manager, a generat reacții diverse în rândul angajaților Operei. Unii îl critică pentru un management considerat neglijent, axat pe promovarea propriei imagini și pe proiecte private, precum „Trei Tenori”, care nu ar fi fost în concordanță cu obiectivele instituției. De asemenea, se menționează lipsa de organizare și disciplină în perioada în care Fermeșanu a fost la conducere.

Pe de altă parte, există angajați care se tem de schimbările ce ar putea surveni în urma eliminării lui Fermeșanu și se întreabă dacă viitorul management va fi mai sever. În acest context, au apărut speculații privind existența unui candidat favorit, ceea ce a contribuit la creșterea tensiunilor interne.

Contextul instituțional

Opera Națională Română din Iași, înființată în 1956, este una dintre cele mai importante instituții culturale din România, având aproximativ 250 de angajați. Prima reprezentație a fost „Tosca” de Giacomo Puccini, iar primul director al instituției a fost Ioan Goia. De-a lungul decadelor, opera a fost un punct de referință în peisajul cultural românesc, găzduind numeroase producții de renume și atrăgând public din întreaga țară.

Perspectivele viitoare

Ministerul Culturii a anunțat reluarea concursului pentru funcția de manager al Operei Naționale Române din Iași în termen de 30 de zile. Această decizie vine în urma evaluării negative a proiectelor de management depuse anterior. Reluarea procedurii de selecție este văzută ca o oportunitate de a adresa provocările cu care se confruntă instituția și de a asigura un management eficient și coerent.

În acest context, este esențial ca viitorul manager să aibă o viziune clară și să poată reconcilia diversele interese și așteptări ale angajaților, publicului și autorităților. De asemenea, transparența în procesul de selecție și comunicarea eficientă vor fi cruciale pentru restabilirea încrederii și armoniei în cadrul instituției.

Opera Națională Română din Iași rămâne un simbol al culturii românești, iar succesul său depinde în mare măsură de capacitatea de a se adapta și de a evolua în fața provocărilor contemporane. Cu un management adecvat și o echipă unită, instituția are potențialul de a continua să ofere publicului spectacole de înaltă calitate și de a contribui semnificativ la dezvoltarea culturală a regiunii și a țării.