Sursa poza si informatii: Mediafax.ro

În contextul crizei energetice globale și al presiunilor climatice, Italia a implementat măsuri stricte pentru a economisi energie și a proteja resursele naturale. Aceste reglementări vizează atât sectorul rezidențial, cât și cel industrial, impunând limite clare privind temperatura interioară și perioadele de încălzire.

Reglementări privind temperatura și perioadele de încălzire

Italia a împărțit țara în șase zone climatice, fiecare cu reguli specifice pentru încălzire:

• Zona A: Insulele Lampedusa, Linosa, Porto Empedocle – încălzirea permisă între 1 decembrie și 15 martie, maximum 6 ore pe zi.

• Zona B: Provincie calde precum Palermo, Catania – între 1 decembrie și 31 martie, maxim 8 ore/zi.

• Zona C: Napoli, Salerno, Taranto – de la 15 noiembrie până la 31 martie, 10 ore/zi.

• Zona D: Roma, Firenze, Genova – 1 noiembrie – 15 aprilie, până la 12 ore/zi.

• Zona E: Nord și centru Italia, ex: Milano, Torino, Bologna, Veneția – 15 octombrie – 15 aprilie, până la 14 ore/zi.

• Zona F: Zone montane precum Trento, Belluno, Cuneo – fără restricții de perioadă; încălzirea poate fi pornită oricând.

Aceste măsuri au fost adoptate pentru a reduce consumul de gaze naturale și a diminua riscurile asociate cu oprirea totală a fluxurilor de gaz rusesc.

Limite de temperatură și sancțiuni

Pe lângă restricțiile privind perioadele de încălzire, Italia a impus și limite stricte pentru temperatura interioară:

• Locuințe rezidențiale: temperatura nu trebuie să depășească 19°C, cu o toleranță de 2 grade.

• Clădiri industriale sau artizanale: limita este de 17°C.

Nerespectarea acestor norme atrage amenzi între 500 și 3.000 de euro, plus eventuale penalități locale de circa 800 de euro.

Recomandări pentru economisirea energiei

Pentru a sprijini economisirea de energie și reducerea costurilor, experții italieni recomandă următoarele măsuri:

1. Instalarea de sisteme de monitorizare și control: Permite urmărirea consumului și ajustarea acestuia în timp real.

2. Întreținerea periodică a instalației de încălzire: Asigură eficiența maximă a sistemului.

3. Ajustarea temperaturii ambientale: Menținerea unei temperaturi confortabile, dar economice.

4. Respectarea orelor de activare permise: Pornirea încălzirii doar în intervalele autorizate.

5. Acoperirea ferestrelor pe timpul nopții: Reducerea pierderilor de căldură prin feronerie.

6. Evitarea acoperirii caloriferelor: Permite circulația eficientă a aerului cald.

7. Limitarea deschiderii ferestrelor: Prevenirea pierderilor de căldură prin ventilație excesivă.

8. Evaluarea eficienței izolării locuinței: Identificarea și corectarea punctelor slabe în izolație.

9. Montarea de termostate: Control precis al temperaturii în fiecare cameră.

10. Optarea pentru soluții tehnologice moderne: Investiții în echipamente eficiente energetic, precum pompe de căldură sau panouri solare termice.

Implementarea acestor măsuri nu doar că ajută la economisirea energiei, dar contribuie și la reducerea emisiilor de CO₂, sprijinind astfel obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

Concluzie

Italia servește drept exemplu concret de cum guvernele UE pot echilibra confortul cetățenilor cu protejarea resurselor energetice. Prin reglementări stricte și măsuri de economisire, țara își propune să reducă dependența de sursele externe de energie și să promoveze un comportament mai responsabil în rândul populației.

Într-un context global marcat de scumpiri și presiuni climatice, astfel de inițiative sunt esențiale pentru asigurarea unui viitor sustenabil și pentru protejarea mediului înconjurător.