Sursa poza si informatii: Economica.net

Grecia se pregătește să implementeze o reducere semnificativă a cheltuielilor dedicate programelor de susținere a refugiaților, concentrându-se în principal pe eliminarea subvențiilor pentru chirii oferite prin proiectul Helios. Această inițiativă este parte a unei reforme mai ample care va reduce bugetul destinat azilului de la 400 de milioane de euro la 288 de milioane, conform informațiilor transmise de Agerpres.

Redirecționarea finanțării către integrare profesională

În noul context financiar, resursele eliberate prin tăierea subvențiilor pentru locuințe vor fi redirecționate către programe care să faciliteze integrarea refugiaților pe piața muncii din Grecia și să sprijine învățarea limbii grecești. Ministrul elen pentru imigrație, Thanos Plevris, a detaliat planul afirmând că nicio persoană care va obține azil nu va mai depinde de subvenții permanente, obiectivul fiind acela de a facilita integrarea acestora în societate prin muncă.

Cadru legislativ mai strict pentru cazurile de ilegalitate

Pe lângă ajustările financiare, Grecia înăsprește și reglementările pentru migranții cu cereri de azil respinse. Astfel, persoanele aflate ilegal în Grecia care refuză să părăsească țara de bunăvoie se vor confrunta cu pedepse severe, inclusiv riscul de a petrece cel puțin trei ani în închisoare. Ministerul pentru Migrație subliniază că persoanele în această situație vor avea doar două opțiuni viabile: întoarcerea în țara de origine sau închisoarea.

Conformare cu cerințele europene

Guvernul, sub conducerea prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis, susține că noile măsuri sunt în concordanță cu directivele Uniunii Europene, având scopul de a diminua atractivitatea Greciei ca destinație pentru migranți și de a reduce presiunea bugetară asupra statului. Reformele au fost concepute în ideea creării unui sistem mai eficient și mai echitabil, care să răspundă nevoilor actuale ale țării.

Implicațiile pe termen lung ale politicii

Reducerea cheltuielilor pentru refugiați și realocarea resurselor vin într-o perioadă în care multe națiuni europene revizuiesc politicile de imigrație și azil. Prin promovarea integrării economice și lingvistice a refugiaților, Grecia speră să creeze un model sustenabil, deși deciziile vor atrage cu siguranță critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a altor instituții preocupate de binele refugiaților.

Reformele anunțate au deschis un dialog important despre cum statele ar trebui să gestioneze sustenabilitatea finanțării pentru refugiați, asigurând în același timp respectarea drepturilor fundamentale ale acestora. Cum va arăta viitorul acestor politici nu este încă pe deplin determinat, dar Grecia pare decisă să își continue strategia de integrare activă și responsabilă.