"Giselle": O Capodoperă a Baletului Romantic

Considerat un adevărat reper în repertoriul baletului clasic, "Giselle" continuă să fascineze publicul prin povestea sa emoționantă și coregrafia remarcabilă. Această creație, prezentată în două acte, a fost lansată pe scena pariziană pe 28 iunie 1841, la Ballet du Théâtre de l'Académie Royale de Musique. Rapid, acest spectacol a devenit o lucrare esențială în arta coregrafică universală, cunoscută ca una dintre cele mai valoroase opere ale secolului al XIX-lea.

Muzica este semnată de Adolphe Adam, un cunoscut compozitor francez care a avut o contribuție semnificativă în domeniul muzicii de balet și operei. Libretul, scris de Jules-Henri Vernoy de Saint-Georges și Théophile Gautier, se inspiră dintr-o legendă slavă despre "wilis", repovestită de poetul german Heinrich Heine, alături de fragmente din "Les Orientales" de Victor Hugo. Acțiunea are loc în Renania medievală și dezvăluie povestea tragică a tinerei țărănci Giselle, îndrăgostită de Albrecht, un nobil mascat. Când află despre identitatea reală a acestuia, ceea ce duce la desprinderea sa de o căsătorie preexistentă, Giselle cedează în fața disperării, ceea ce îi aduce moartea dintr-o inimă frântă.

Partea a doua deschide o dimensiune supranaturală, având-o pe Giselle printre wilis-uri, fantome ale celor care au murit înainte de nuntă, care se răzbună pe bărbații infideli, forțându-i să danseze până la epuizare. Dragostea profundă a Gisellei reușește totuși să-l salveze pe Albrecht de furia acestor spirite răzbunătoare. Interpretarea rolului Gisellei este foarte dorită printre balerine, evidențiind complexitatea emoțională și tehnica necesare. Stilul muzical al lui Adam, marcat prin melodii armonioase și folosirea leitmotivelor, îmbină influențe germane care, repectiv, includ valsul și sonoritătile cornului de vânătoare, pentru a sublinia desfășurarea narativă a baletului.

Actuala producție de la Opera Națională Română din Iași a fost lansată în 2013, fiind realizată cu sprijinul Baletului și Orchestrei Operei ieșene. Reprezentația programată pentru marți, 7 aprilie 2026, va începe la ora 18:30, în Sala Mare, sub conducerea dirijorului Bogdan Chiroșcă.

"Stabat Mater": O Premieră cu Resonanță Sacră și Dramatism

În plus față de balet, spectatorii au ocazia rară de a participa la un alt eveniment muzical semnificativ: prima premieră a anului, "Stabat Mater" de Gioachino Rossini. Acest oratoriu sacru, creat de compozitorul italian Gioachino Rossini (1792–1868) după retragerea sa din operă, traduce în muzică imnul latin medieval cu același titlu. Textul, atribuit călugărului franciscan Jacopone da Todi și care datează din secolul al XIII-lea, reflectă asupra suferinței Fecioarei Maria la picioarele Crucii, în timpul Răstignirii lui Iisus.

Compoziția lucrării a început în 1831, la cererea clericului spaniol Manuel Fernández Varela. Din cauza unor probleme de sănătate, Rossini a reușit să finalizeze doar șase dintre cele douăsprezece mișcări inițial până în 1832, iar restul au fost completate de prietenul său Giovanni Tadolini. Această primă variantă a fost interpretată în Madrid în 1833, însă Rossini a revizuit lucrarea între 1839 și 1841, înlocuind contribuțiile lui Tadolini cu propriile sale compoziții, culminând în structura finală, care cuprinde zece părți.

Versiunea finală a fost prezentată pe 7 ianuarie 1842, la Salle Ventadour din Paris, având ca organizator Théâtre-Italien, și a fost primită cu un mare entuziasm. Debutul italian a avut loc la Bologna, fiind dirijat de Gaetano Donizetti. "Stabat Mater" de Rossini este apreciată pentru sinteza sa unică de dramatism operatic și elemente liturgice solemne. Partitura este configurată pentru patru soliști vocali (două soprane, un alto, un tenor și un bas), cor mixt și orchestră, incluzând arii, duete, un cvartet și coruri, printre care două mișcări a cappella și o fugă dublă amplă la final. Unii critici germani au considerat-o "prea lumească și jucăușă pentru subiect", în timp ce istoricul francez Chouquet a observat că "religia în Sud differează semnificativ față de cea din Nord". Această lucrare a devenit parte integrantă a repertoriului de muzică sacră și este apreciată de specialiști și public deopotrivă.

Evenimentul dedicat "Stabat Mater" va avea loc joi, 9 aprilie 2026, la ora 18:30, în Sala Mare a Operei Naționale Române din Iași. Această premieră promite o experiență artistică deosebită, care va uni muzica sacră cu o interpretare de înaltă calitate.

Aspecte Importante

Pentru cei din Iași, prezența unor spectacole de o asemenea amploare la Opera Națională Română constituie o oportunitate culturală remarcabilă. Deși asemenea evenimente artistice de înaltă calitate sunt des apreciate, așa-zisa disponibilitate a biletelor poate reprezenta o provocare, cu precădere pentru premiere sau producții foarte populare. Acesta este un model frecvent în orașele care beneficiază de o viață culturală activă, unde cererea depășește adesea oferta. Un sfat util pentru doritorii de a se bucura de aceste spectacole este să cumpere biletele cât mai curând după ce sunt disponibile, pentru a evita dezamăgirile. Verificarea regulată a programului Operei pe site-ul oficial sau pe rețelele de socializare poate oferi un beneficiu considerabil în acest sens.