Sursa poza si informatii: Mediafax.ro

Dezbaterea privind vârsta de pensionare amenință să destabilizeze coaliția germană: „Fericirea nu înseamnă pensionare”

În Germania, discuțiile despre creșterea vârstei de pensionare au generat tensiuni semnificative în cadrul coaliției guvernamentale, punând în pericol stabilitatea acesteia. Cancelarul Friedrich Merz a evitat, până în prezent, să abordeze direct problema îmbătrânirii populației, concentrându-se în schimb pe măsuri stimulative, precum scutiri fiscale pentru cetățenii în vârstă care aleg să rămână în activitate după vârsta de pensionare.

Totuși, ministrul economiei, Katherina Reiche, membră a Partidului Creștin-Democrat (CDU) și fostă directoare în sectorul energetic, a intervenit în această vară cu apeluri repetate pentru implementarea unor măsuri concrete destinate pensionarilor. Ea a subliniat că schimbările demografice și speranța de viață în creștere fac inevitabilă extinderea perioadei de muncă pe durata vieții. „Trebuie să muncim mai mult și mai mult timp”, a declarat Reiche pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Reiche a menționat că, acum două decenii, un grup de reflecție economică important, DIW, susținea că vârsta minimă de pensionare ar trebui să ajungă la 70 de ani până în 2025. Cu toate acestea, majoritatea germanilor erau pe cale să petreacă „doar” două treimi din viața lor activi profesional, un raport pe care ea l-a considerat inacceptabil.

În replică, se pare că Merz i-a sugerat în privat lui Reiche să se concentreze asupra atribuțiilor sale și să țină cont de preocupările social-democraților (SPD), parteneri minori în coaliția de guvernare, care au un scor de doar 15% în sondaje.

Cu toate acestea, Reiche, cunoscută pentru deschiderea sa, a insistat că, pentru mulți germani, „fericirea nu înseamnă să se pensioneze cât mai devreme, ci să poată continua să-și pună în valoare experiența”.

SPD a reacționat rapid, subliniind că orice propunere de creștere a vârstei de pensionare este inacceptabilă. Secretarul general al SPD, Tim Klüssendorf, a declarat ferm: „Creșterea vârstei de pensionare este exclusă pentru noi”. El a descris astfel de măsuri ca fiind, de fapt, o reducere a pensiilor și a pledat pentru creșterea contribuțiilor la sistem, făcând mai atractiv pentru femei să lucreze cu normă întreagă, inclusiv prin extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și promovarea flexibilității locurilor de muncă.

Mulți economiști susțin măsuri care includ integrarea unui număr mai mare de persoane în forța de muncă, inclusiv a imigranților, pentru a contribui în mod durabil la menținerea echilibrului sistemului public. Alți analiști sugerează corelarea permanentă a vârstei de pensionare cu speranța medie de viață, așa cum se practică în Țările de Jos.

Ministrul muncii german, Bärbel Bas, din SPD, a propus creșterea impozitelor și obligativitatea freelancerilor, funcționarilor publici și parlamentarilor de a contribui la sistemul de pensii, propuneri pe care conservatorii le-au respins din start.

Datele arată că, în mijlocul anilor 1990, pentru fiecare pensionar existau patru angajați care contribuiau la sistemul de securitate socială. În 2020, acest raport scăzuse la trei, iar prognozele indică faptul că, până în 2035, cifra va fi de 2,4. Germania înregistrează deja o participare pe piața muncii peste medie în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 65 și 69 de ani, 21,2% din această categorie de vârstă fiind înregistrați ca angajați, față de 16% în UE. Vârsta medie de pensionare în Germania în 2024 era de 64,7 ani.

În luna mai, parlamentul danez a adoptat o lege care ridică vârsta de pensionare la 70 de ani până în 2040, plasând astfel Danemarca în fruntea Europei în acest sens.

În anii 2000, când Germania se confrunta cu peste 5 milioane de șomeri, SPD a inițiat cele mai mari schimbări structurale din ultimele decenii, reformând piața muncii printr-o abordare de tip „bățul și morcovul” față de șomaj și ridicând treptat vârsta de pensionare la 67 de ani până în 2031.

Secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, a declarat că este nevoie din nou de acest tip de „curaj”, sperând că starea economică la fel de sumbră a Germaniei, care se află acum „cu spatele la zid”, va stimula reformele dureroase, dar necesare.

În contextul temerilor tot mai mari că etica muncii odată lăudată a Germaniei se va dovedi insuficientă pentru a susține sistemul său de asistență socială, Merz a stârnit furia opiniei publice la începutul acestui an cu comentarii interpretate pe scară largă ca o lovitură la adresa „germanilor leneși”. Cancelarul, care va împlini 70 de ani în noiembrie, a avertizat la o conferință de afaceri în mai: „Nu vom putea menține prosperitatea acestei țări cu o săptămână de lucru de patru zile și echilibru între viața profesională și cea personală”. El a încercat să-și nuanțeze mesajul luna trecută, explicând că nu spunea că „toți germanii trebuie să lucreze mai mult”, ci mai degrabă că media națională trebuie ridicată.

Coaliția sa a declarat că va asigura un nivel al pensiilor de 48% din venitul mediu pe durata vieții până în 2031, o promisiune pe care criticii au calificat-o ca fiind nedreaptă față de generațiile viitoare, fără un plan clar pentru susținerea sistemului.

În concluzie, dezbaterea privind vârsta de pensionare rămâne un subiect sensibil în Germania, cu implicații semnificative asupra coaliției guvernamentale și asupra echilibrului sistemului de pensii. Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a găsi soluții sustenabile care să răspundă atât nevoilor economice, cât și celor sociale ale țării.