De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului Educației

De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului Educației

Sursa poza si informatii: Mediafax.ro

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a subliniat recent importanța colaborării în domeniul cercetării între România și Republica Moldova, în contextul în care sectorul cercetării din România se confruntă cu o subfinanțare cronică.

Subfinanțarea sectorului de cercetare din România

Conform ministrului Daniel David, bugetul anual alocat sectorului de cercetare din România este de aproximativ 2 miliarde de lei, sumă care este mai mică decât cea destinată burselor elevilor din învățământul preuniversitar, care se ridică la 4,7 miliarde de lei. Acest buget este insuficient pentru a acoperi cheltuielile necesare, inclusiv competițiile și funcționarea institutelor naționale de cercetare-dezvoltare.

Colaborarea cu Republica Moldova în domeniul cercetării

În ciuda acestor provocări financiare, România continuă să susțină proiecte de cercetare comune cu Republica Moldova, în domenii precum sănătatea, clima, bioeconomia și cultura. Valoarea totală a acestor proiecte ajunge la 10 milioane de euro, majoritatea fondurilor fiind asigurate de statul român. Ministrul David a subliniat că această colaborare este esențială, deoarece "generăm împreună cunoaștere, iar soluțiile identificate vor fi aplicabile în ambele țări".

Imposibilitatea redirecționării fondurilor

Ministrul a explicat că nu este posibilă redirecționarea fondurilor destinate cercetării către alte nevoi urgente ale educației, deoarece aceste sume sunt strict alocate. "Un ministru nu poate lua de la Cercetare și să ducă la Educație, la fel cum nu pot muta bani invers. În plus, cercetarea este subfinanțată de ani de zile", a subliniat Daniel David.

Deficitul bugetar și măsurile de criză

Ministerul Educației se confruntă cu un deficit de 2 miliarde de lei, necesar pentru a încheia anul cu plata salariilor și bonusurilor. Din cauza crizei fiscal-bugetare, aceste fonduri nu vor fi alocate, iar măsurile implementate în prezent sunt "măsuri de criză, nu de reformă", menite doar să asigure funcționarea sistemului până la finalul anului. "Reforma trebuie să vină după ce ieșim din logica de criză sau după ce ne stabilizăm fiscal-bugetar", a precizat ministrul.

Provocările sistemului educațional

Deși educația este adesea prezentată ca o prioritate națională, realitatea din teren arată că sistemul a fost adesea nepregătit să gestioneze fondurile suplimentare. Un exemplu în acest sens este acordarea burselor de merit în perioada 2023–2024, când au fost oferite burse unor elevi cu note de 5 sau chiar 3, din cauza lipsei unor criterii corecte și a unei planificări coerente.

Bugetul Ministerului Educației pentru 2025

Pentru anul 2025, bugetul Ministerului Educației a fost stabilit la aproximativ 60,2 miliarde de lei, dintre care 58 miliarde de lei pentru învățământ și peste 2,1 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare-inovare. Chiar și cu aceste majorări, Daniel David insistă că problemele fundamentale ale sistemului nu pot fi rezolvate doar prin alocări financiare, ci printr-o strategie coerentă, aplicată după depășirea blocajelor bugetare actuale.

Concluzie

Colaborarea în domeniul cercetării între România și Republica Moldova rămâne un pilon important al relațiilor bilaterale, chiar și în contextul subfinanțării cronice a sectorului de cercetare din România. Ministrul Daniel David subliniază importanța acestei colaborări, menționând că soluțiile identificate vor fi aplicabile în ambele țări, contribuind astfel la dezvoltarea și progresul comun.


Ștefan Dima

Ștefan Dima are 33 de ani și e omul care cunoaște Iașul ca pe propriul buzunar. Absolvent de Jurnalism la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ștefan a ales să-și construiască cariera aici, în orașul în care a copilărit și pe care îl iubește. Cu o pasiune pentru poveștile din spatele știrilor și un ochi atent pentru detalii, el aduce zilnic noutăți relevante despre viața culturală, deciziile locale și inițiativele civice din Iași. Este genul de reporter care știe să asculte, să observe și să redea realitatea cu respect și claritate. În timpul liber, îl vei găsi plimbându-se prin Copou sau descoperind cafenele noi prin oraș, mereu cu un carnet de notițe în buzunar.