Cum România a ratat miliarde prin vânzarea hărților secrete cu aur și metale rare
Sursa poza si informatii: bzi.ro
În timpuri nu foarte îndepărtate, România era un veritabil tezaur geologic al Europei, deținând arhive esențiale despre resursele minerale rare. Cu toate acestea, documentele care cartografiau aceste bogății au fost, în mod surprinzător, tranzacționate către entități străine, fără știrea publicului larg.
Arhivele misterioase ale Institutului de Prospecțiuni Ecologice
În anii '70, la Deva, arhiva Institutului de Prospecțiuni Ecologice stoca documente de o valoare inestimabilă într-un seif accesibil doar unor specialiști. Aceste hărți detaliau depozite semnificative de aur, cupru, argint, uraniu și alte metale rare din județele centrale ale țării: Hunedoara, Alba și Bihor. Mina de uraniu din aceste documente rămâne un reper notabil, fiind considerată una dintre cele mai bogate surse.
Tranzacții secrete și pierderi economice
Aceste documente, fără prea mult zgomot și atenție, au fost vândute către străini. Astfel, România a pierdut o parte din avuția sa subterană, lăsând oportunități economice neexploatate și creând breșe în securitatea resurselor naționale. Într-o mișcare ridicând întrebări etice și juridice, țara noastră s-a văzut privată de miliarde de euro pe care le-ar fi putut obține prin valorificarea acestor resurse.
Întrebări pentru viitor
Pentru cititorii din Iași, acest subiect ridică multe întrebări, nu doar despre manevrele din Apuseni, ci și despre cum se gestionează resursele în întreaga țară. Este un moment crucial pentru a regândi modul în care România își protejează și valorifică resursele naturale, asigurându-se că viitoarele generații vor avea parte de un viitor sustenabil.
Indiferent de locul unde ne aflăm în țară, astfel de subiecte ne afectează pe toți, subliniind nevoia de transparență și responsabilitate din partea autorităților. Este esențial să consolidăm controlul asupra resurselor naturale pentru a preveni repetarea unor asemenea pierderi economice în viitor.