Sursa poza si informatii: Mediafax.ro

În ultimul deceniu, avuția netă a populației din România a înregistrat o creștere semnificativă, atingând aproape 1.800 de miliarde de lei în 2024, comparativ cu aproximativ 700 de miliarde de lei în 2014. Această evoluție pozitivă oferă gospodăriilor o rezervă financiară importantă în fața eventualelor șocuri economice adverse. Cu toate acestea, distribuția acestei avuții rămâne inegală, ceea ce se reflectă în niveluri ridicate ale inegalităților economice și în sectorul bancar.

Concentrarea avuției în rândul unui număr mic de persoane

Datele Băncii Naționale a României (BNR) indică faptul că, în martie 2025, 0,6% dintre deponenți (aproximativ 84.400 persoane) dețineau 28% din volumul total al depozitelor bancare, cu o valoare medie a depozitului de 1,06 milioane lei (echivalentul a 201.000 euro). În contrast, restul de 99,4% dintre deponenți (14,9 milioane persoane) aveau economii medii de 15.500 lei (aproximativ 3.000 euro). Această polarizare subliniază disparitățile economice persistente în rândul populației.

Progrese în reducerea inegalității veniturilor

În ciuda acestor inegalități, BNR raportează progrese în reducerea inegalității veniturilor. Coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea veniturilor, a scăzut la 31% în 2023, de la 35% în 2019 și peste 38% în 2007. Această tendință sugerează o îmbunătățire a distribuției veniturilor în ultimii ani.

Creșterea activelor imobiliare și financiare

Stocul de active imobiliare al populației s-a dublat între 2014 și 2024, în timp ce portofoliul de active financiare aproape că s-a triplat în aceeași perioadă. Aceste evoluții reflectă o tendință de acumulare a averii și o diversificare a investițiilor în rândul populației.

Capacitatea de rambursare a datoriilor și tendințele de economisire

Capacitatea populației de a onora serviciul datoriei rămâne robustă, susținută de evoluții favorabile pe piața muncii, precum creșterea câștigurilor salariale și menținerea unui grad moderat de tensionare a pieței muncii. Astfel, rata creditelor bancare neperformante s-a situat sub 3% în martie 2025, cu o rată de 2,58% în cazul creditelor în lei, care reprezintă majoritatea portofoliului de credite acordate populației (91% în martie 2025).

Totuși, comportamentul de economisire al populației prezintă o rată de economisire negativă, indicând un consum care depășește veniturile disponibile. Această tendință sugerează utilizarea surselor externe de finanțare, cum ar fi împrumuturile, sau a lichidităților acumulate anterior. În același timp, populația continuă să investească, în principal în locuințe, chiar și în absența unei capacități curente de economisire, menținând o rată de investiție pozitivă de-a lungul timpului. Acest comportament contribuie la menținerea celei mai ridicate rate de deținere a unei locuințe la nivelul Uniunii Europene (94,3% în 2024), inclusiv în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie (cu venituri sub 60% din mediana venitului echivalat).

Creșterea datoriei totale a populației și incertitudinile economice

Datoria totală a populației a continuat să crească într-un ritm alert în 2024, ajungând la 218 miliarde lei la sfârșitul anului, după o creștere de 9% față de decembrie 2023. Perspectivele privind evoluțiile viitoare ale consumului și îndatorării populației sunt însă marcate de un grad ridicat de incertitudine, generat de intensificarea tensiunilor comerciale internaționale, cu implicații asupra comportamentului de consum și veniturilor disponibile ale populației.

În concluzie, deși România a înregistrat progrese semnificative în creșterea avuției nete a populației și în reducerea inegalității veniturilor, distribuția inegală a acestei avuții și tendințele de economisire și îndatorare indică necesitatea unor politici economice și financiare care să abordeze aceste disparități și să asigure o dezvoltare economică sustenabilă și echitabilă pentru întreaga populație.